gargărisiverb
gar-gă-ri-si
Definiții
verb tranzitiv
1A clăti gura sau gâtul cu un lichid, ținându-l în gură și lăsându-l să bolborosească, pentru igienă sau tratament.
„Medicul i-a recomandat să gargărisească cu apă sărată de două ori pe zi."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu gargărisesc, tu gargărisești, el/ea gargărisește. Participiu: gargărisit. Gerunziu: gargărisind.
Expresii și locuțiuni
a gargărisi cuiva (ceva) — a repeta cuiva un lucru de multe ori, până îl învață (figurativ).
Etimologie
Din franceză 'gargariser', care provine din latină 'gargarizare', la rândul său din greaca veche 'gargarizein'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'g': gargărisi, nu 'gargarisi'. Atenție la diacritice: gargărisește, nu gargarisește.