gâlgâiverb
gâl-gâi
Definiții
verb intranzitiv
1A produce un sunet specific lichidului care curge sau clocotește, asemănător cu un bolborosit.
„Apa din izvor gâlgâie printre pietre."
verb intranzitiv
2A scoate sunete guturale, asemănătoare cu bolborositul, despre păsări sau oameni.
„Curcanul gâlgâie în curte."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu gâlgâi, tu gâlgâi, el gâlgâie, noi gâlgâim, voi gâlgâiți, ei gâlgâie. Participiu: gâlgâit. Gerunziu: gâlgâind.
Expresii și locuțiuni
a-i gâlgâi în gât — a avea un zgomot în gât, de obicei din cauza unei boli sau a unei emoții
Etimologie
Creație expresivă, de origine onomatopeică, imitând sunetul apei.
Se scrie corect: Se scrie cu â după g, nu cu î: gâlgâi, nu gîlgîi. Atenție la dublarea literei â.