funebruadjectiv
fu-ne-bru
Definiții
adjectiv
1Care ține de înmormântare sau de moarte; care exprimă tristețe profundă, sumbru.
„Alaiul funebru se îndrepta încet spre cimitir."
adjectiv
2Figurat: care inspiră melancolie, întristare, atmosferă apăsătoare.
„O tăcere funebră a cuprins sala după anunțul trist."
Gramatică
Adjectiv de tipul 1-4, se acordă cu substantivul. Forme: funebru (masc. sg.), funebră (fem. sg.), funebri (masc. pl.), funebre (fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
cântec funebru — Cântec trist interpretat la înmormântări sau în memoria celor decedați.
tăcere funebră — Liniște apăsătoare, care sugerează moartea sau o atmosferă sumbră.
Etimologie
Din franceză funèbre, latină funebris.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'f': funebru, nu 'funebru' cu 'e' în loc de 'u'. Atenție la diftongul 'ie' în formele feminine: funebră, funebre.