fornăitverb
for-nă-it
Definiții
verb intranzitiv
1A scoate sunete nazale puternice și sacadate, de obicei în timpul somnului; a sforăi.
„Bunicul a fornăit toată noaptea, așa că nu am putut dormi."
verb intranzitiv
2A emite sunete asemănătoare sforăitului, ca unele animale (cal, porc etc.).
„Calul a fornăit speriat de zgomot."
Gramatică
Plural
fornăituri (substantiv) / fornăiți (verb, plural)
Verb de conjugarea a IV-a, participiul fornăit. Forme: fornăi, fornăiesc, fornăind. Poate fi folosit și ca substantiv (fornăitul).
Expresii și locuțiuni
a fornăi ca un cal — a scoate sunete nazale puternice, asemănătoare calului
Etimologie
Formație onomatopeică, imitând sunetul nazal specific.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: fornăit, nu fornîit. Atenție la diacritice: â și ă.