flocăi - definiție, sinonime, exemple

DEX › flocăi

flocăiverb

flo-că-i

Definiții

verb intranzitiv

1A scoate sunete specifice, a bolborosi sau a vorbi neclar, fără sens (adesea despre copii sau persoane care nu se exprimă clar).

„Bebelușul începe să flocăie, încercând să vorbească."

verb intranzitiv

2A face zgomot ușor, a fosni sau a produce un sunet slab, ca de foșnet (despre frunze, hârtie etc.).

„Frunzele uscate flocăie sub pașii noștri."

Verb de conjugarea a IV-a, cu forme de prezent: eu flocăi, tu flocăi, el flocăie; participiul: flocăit. Se folosește frecvent cu sens onomatopeic.

tăcea articula

Probabil de origine onomatopeică, imitând sunetele nearticulate sau foșnetul.

Se scrie corect: Se scrie cu â la final, nu cu i: flocăi, nu flocai. Atenție la diacritice: ă și â.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.