exteriorizaverb
ex-te-ri-o-ri-za
Definiții
verb tranzitiv
1a exprima, a manifesta sau a scoate la iveală sentimente, gânduri sau stări interioare; a face vizibil ceea ce este în interior.
„El nu știe să-și exteriorizeze emoțiile."
verb reflexiv
2a se manifesta, a se arăta, a deveni vizibil (despre sentimente, stări).
„Bucuria ei se exteriorizează prin zâmbet."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Conjugare: eu exteriorizez, tu exteriorizezi, el exteriorizează. Participiu: exteriorizat. Gerunziu: exteriorizând.
Expresii și locuțiuni
a-și exterioriza sentimentele — a-și arăta deschis emoțiile sau trăirile
Etimologie
Din franceză extérioriser, după latină exterior (exterior).
Se scrie corect: Se scrie cu 'x', nu cu 'cs' sau 'gz': exterioriza, nu 'exteriorisa' sau 'exterioriza' (greșit). Atenție la grupul 'exte-'.