exclusivadjectiv
ex-clu-siv
Definiții
adjectiv
1Care este singurul de un anumit fel, care nu admite altceva în afară de el; care aparține numai unei persoane sau unui grup restrâns.
„Această școală are un program exclusiv pentru elevi talentați."
adverb
2În mod exclusiv, numai, doar.
„Petrecerea este organizată exclusiv pentru invitați."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Ca adverb este invariabil. Are forme de comparativ: mai exclusiv, cel mai exclusiv.
Expresii și locuțiuni
exclusiv vorbind — În sens strict, limitat la un anumit aspect.
Etimologie
Din franceză exclusif, latină exclusivus.
Se scrie corect: Se scrie cu 'x', nu cu 'cs' sau 's': exclusiv, nu 'exclusiv' sau 'esclusiv'.