Definiții
verb tranzitiv
1A face să devină neclar, șters, difuz; a atenua contururile sau intensitatea (a culorilor, sunetelor etc.).
„Pictorul a estompat marginile tabloului pentru a crea un efect de ceață."
verb reflexiv
2A deveni neclar, șters, vag; a se atenua, a se pierde treptat.
„Amintirile din copilărie se estompează cu timpul."
verb tranzitiv (figurat)
3A reduce importanța sau evidența unui fapt, a face să treacă neobservat.
„Guvernul a încercat să estompeze efectele negative ale reformei."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: estompat. Gerunziu: estompând. Conjugare: eu estompez, tu estompezi, el/ea estompează, noi estompăm, voi estompați, ei/ele estompează.