eminentadjectiv
e-mi-nent
Definiții
adjectiv
1Care se remarcă prin calități intelectuale sau morale deosebite; foarte distins, strălucit.
„Un eminent profesor de matematică a ținut o prelegere fascinantă."
adjectiv
2Care este foarte bun într-un domeniu; excelent, remarcabil.
„Ea este o eminentă cercetătoare în domeniul biologiei."
Gramatică
Plural
eminenți (masc.), eminente (fem.)
Articulat
eminentul (masc. sg.), eminenta (fem. sg.)
Adjectiv de tipul 4 terminații: eminent, eminentă, eminenți, eminente. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
eminenta cenușie — Persoană care exercită o influență puternică, dar rămâne în umbră, fără a ocupa o funcție oficială.
Etimologie
Din latină 'eminens, -entis', participiul prezent al verbului 'eminere' (a se ridica deasupra, a se distinge).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' la început și cu 'ent' la final, nu 'eminent' cu 'a' sau 'e' dublu. Atenție să nu confundați cu 'iminent' (care înseamnă 'care este pe cale să se întâmple').