electricadjectiv
e-lec-tric
Definiții
adjectiv
1Care se referă la electricitate, care produce, conduce sau folosește electricitate.
„Am cumpărat o mașină electrică."
adjectiv
2Care este încărcat cu electricitate sau care manifestă fenomene electrice.
„Peștele electric poate produce șocuri."
adjectiv
3Figurat: plin de energie, viu, care impresionează puternic.
„Concertul a avut o atmosferă electrică."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme: electric (masc. sg.), electrică (fem. sg.), electrici (masc. pl.), electrice (fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
câmp electric — Regiunea din spațiu în care se exercită forțe asupra sarcinilor electrice.
scaun electric — Dispozitiv folosit pentru execuția condamnaților la moarte, prin electrocutare.
energie electrică — Formă de energie produsă prin mișcarea sarcinilor electrice.
Etimologie
Din franceză électrique, germană elektrisch, după latină modernă electricus.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' la început și 'c' înainte de 't': electric. Nu confunda cu 'electrik' sau 'electrică' (forma feminină).