duhăniverb
du-hă-ni
Definiții
verb tranzitiv
1A mirosi, a adulmeca ceva cu atenție, de obicei despre animale sau despre oameni care caută un miros.
„Câinele a început să duhănească urmele lăsate de vulpe în zăpadă."
verb intranzitiv
2A răspândi un miros puternic sau neplăcut; a mirosi urât.
„Camera duhănea a țigară stinsă și a mâncare veche."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, persoana a III-a singular: duhănește; participiu: duhănit. Se folosește frecvent cu sensul de 'a mirosi'.
Expresii și locuțiuni
a duhăni a ceva — a avea mirosul specific al unui lucru sau al unei substanțe
Etimologie
Probabil de origine expresivă, legat de cuvântul 'duh' (miros, abur), din slavă sau latină populară.
Se scrie corect: Se scrie cu 'h' după 'u', nu 'duani' sau 'duhani' fără diacritice. Atenție la forma de prezent: 'duhănesc'.