dorințăsubstantiv
do-rin-ță
Definiții
substantiv feminin
1Sentiment de a dori ceva; aspirație, năzuință.
„Dorința lui cea mai mare este să devină medic."
substantiv feminin
2Ceea ce se dorește; lucrul sau situația dorită.
„I s-a împlinit dorința de a călători în străinătate."
substantiv feminin
3În basme, putere magică de a îndeplini ceva cerut.
„Peștele i-a îndeplinit trei dorințe."
Gramatică
Se declină ca un substantiv feminin cu articol nehotărât 'o dorință' și hotărât 'dorința'. Pluralul este 'dorințe'.
Expresii și locuțiuni
a-și pune o dorință — a-și exprima o speranță sau o cerere, adesea într-un context magic (de exemplu, la o lumânare aprinsă)
dorință arzătoare — o dorință foarte puternică, intensă
Etimologie
Din verbul 'a dori', derivat cu sufixul '-ință', de origine latină (desiderare).
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'r' și cu 'ț' la final: dorință, nu 'dorinta' sau 'dorintza'.