desfrânaverb
des-frâ-na
Definiții
verb tranzitiv
1a duce o viață imorală, a se deda plăcerilor nepermise; a desfrâna pe cineva, a-l corupe
„Tânărul a început să desfrâneze după ce a plecat de acasă."
verb reflexiv
2a se abate de la normele morale, a se deda desfrâului
„Se desfrâna în fiecare noapte, uitând de familie."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. Forme: eu desfrânez, tu desfrânezi, el desfrânează. Participiul: desfrânat.
Expresii și locuțiuni
a desfrâna pe cineva — a corupe moral pe cineva
Etimologie
Din slavă (veche) desfrâniti, cu sensul de 'a desfrâna'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'fr', nu cu 'î'. Atenție la diacritice: desfrâna, nu desfrîna.