descărnaverb
des-căr-na
Definiții
verb tranzitiv
1A îndepărta carnea de pe oase; a desprinde carnea de pe oase.
„Vulturii descărnau scheletul animalului mort."
verb reflexiv
2A slăbi foarte mult, rămânând doar pielea și oasele; a deveni foarte slab.
„După boală, bietul om s-a descărnat complet."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -na. Conjugare: eu descârn, tu descârni, el descârnă, noi descârnăm, voi descârnați, ei descârnă. Participiu: descărnat.
Expresii și locuțiuni
a se descărna de tot — a slăbi extrem de mult, a ajunge piele și os
Etimologie
Din prefixul des- + carna (de la carne), probabil prin intermediul francezului décharner.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'c', nu cu 'a' (descărna, nu descarna). Atenție la diacritice: â și ă.