Definiții
verb tranzitiv
1A face să-și piardă caracterul material, fizic; a transforma în ceva abstract sau spiritual.
„Filozofii au încercat să dematerializeze conceptul de suflet."
verb reflexiv
2A-și pierde proprietățile materiale, a deveni imaterial sau invizibil.
„În poveste, fantoma s-a dematerializat în fața ochilor noștri."
verb tranzitiv
3A elimina suportul fizic al unui document sau al unei tranzacții, transformându-l în format electronic.
„Banca a dematerializat toate facturile pentru a reduce consumul de hârtie."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Se conjugă: eu dematerializez, tu dematerializezi, el dematerializează. Participiul: dematerializat.
Se scrie corect: Se scrie cu 'de-' la început, nu 'di-' sau 'des-'. Atenție la grupul 'ri' după 'e': dematerializa, nu dematerialeza.