cucernicadjectiv
cu-cer-nic
Definiții
adjectiv
1Care este plin de evlavie, de respect față de Dumnezeu și de lucrurile sfinte; pios, devotat.
„Bătrânul cucernic se ruga în fiecare dimineață."
adjectiv
2Care arată smerenie, supunere sau respect profund față de cineva.
„Cu un aer cucernic, elevul și-a cerut iertare profesorului."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme: cucernic (masc. sg.), cucernică (fem. sg.), cucernici (masc. pl.), cucernice (fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
a fi cucernic — a fi foarte religios, a respecta cu strictețe ritualurile bisericești
Etimologie
Din slavonă (veche) 'kukernik' sau din latină 'cucurnicus', cu sensul de 'smerit, evlavios'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' la început și cu 'e' după 'c', nu 'cucernic' cu 'i' după 'c' (greșit: 'cucirnic'). Atenție la silabația: cu-cer-nic.