crispaverb
cris-pa
Definiții
verb tranzitiv
1a încorda sau a contracta brusc mușchii, de obicei din cauza unei emoții puternice, a durerii sau a furiei; a strânge (pumnii, dinții etc.)
„A început să-și crispeze pumnii când a auzit vestea."
verb reflexiv
2a se încorda, a se contracta (despre mușchi, nervi); a deveni rigid, tensionat
„Îi tremurau mâinile și i se crispau degetele de emoție."
verb reflexiv
3figurat: a deveni iritat, nervos, a-și pierde calmul
„Se crispează la orice critică."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu forme regulate. Participiul: crispat. Gerunziu: crispând. Imperfect: crispa, crispai etc. Conjugare: eu crispez, tu crispezi, el crispează, noi crispăm, voi crispați, ei crispează.
Expresii și locuțiuni
a-și crispa pumnii — a strânge pumnii de furie sau de emoție
a se crispa pe cineva — a se enerva pe cineva, a reacționa iritat
Etimologie
Din franceză crisper, latină crispare (a încreți, a încorda).
Se scrie corect: Se scrie crispa, nu 'crișpa' sau 'crâspa'. Atenție la grupul 'cr' și la vocala 'i'.