contrastaverb
con-tras-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A pune în evidență deosebirile dintre două sau mai multe lucruri, comparându-le sau opunându-le.
„Profesoara a contrastat cele două poezii pentru a arăta stilurile diferite."
verb reflexiv
2A se deosebi puternic de altceva, a forma un contrast.
„Culorile vii contrastează cu fundalul întunecat."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Se conjugă: eu contrastez, tu contrastezi, el contrastează. Participiul: contrastat.
Etimologie
Din franceză contraster, italiană contrastare, latină contrastare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'st' după 'con', nu 'contrasta' cu 'z' sau 's' dublu. Atenție la forma corectă: 'a contrasta', nu 'a contrasta' cu accent greșit.