colericadjectiv
co-le-ric
Definiții
adjectiv
1Care se înfurie ușor, care are un temperament iute și violent; mânios, irascibil.
„Profesorul nostru este un om coleric, dar corect."
Gramatică
Plural
colerici (masc.), colerice (fem.)
Articulat
colericul (masc. sing.), colerica (fem. sing.)
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Are forme de comparativ: mai coleric, cel mai coleric.
Expresii și locuțiuni
temperament coleric — tip de temperament caracterizat prin reacții emoționale puternice și rapide, cu tendință la mânie.
Etimologie
Din franceză colérique, care provine din latină cholera (bilă), prin greacă veche.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'o', nu 'colerik' sau 'coleric' (fără alte consoane). Atenție la diacritice: 'coleric' nu 'coleric' fără accent.