ciopârțiverb
cio-pâr-ți
Definiții
verb
1A tăia sau a rupe în bucăți mici și neregulate, a mutila, a strica ceva.
„Nu mai ciopârți hârtia cu foarfeca!"
verb
2A strica sau a deteriora un text, o operă, făcând tăieturi sau modificări nepotrivite.
„Editorul a ciopârțit articolul meu, eliminând pasaje importante."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma de persoana a II-a singular, imperativ sau indicativ prezent. Infinitiv: a ciopârți. Participiu: ciopârțit.
Expresii și locuțiuni
a ciopârți textul — a modifica un text prin tăieri brutale, stricându-i sensul
Etimologie
Probabil de origine expresivă, din română, legat de 'ciop' (bucată) sau de verbul 'a ciopli'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'p', nu 'cioparti' sau 'ciopirti'. Atenție la diacritice: ciopârți, nu cioparti.