chitanțăsubstantiv
chi-tan-ță
Definiții
substantiv feminin
1Act scris prin care se confirmă primirea unei sume de bani sau a unui bun, eliberat de cineva care a încasat sau a primit.
„Am plătit chiria și am primit o chitanță de la proprietar."
substantiv feminin
2Dovadă scrisă a unei plăți sau a unei predări de bunuri.
„Păstrează chitanța ca să poți face schimbul dacă produsul are probleme."
Gramatică
Se declină: o chitanță, două chitanțe; articulat: chitanța, chitanțele.
Expresii și locuțiuni
a da chitanță — a elibera o dovadă scrisă pentru o plată primită
chitanță de plată — document care atestă efectuarea unei plăți
Etimologie
Din franceză quittance, prin intermediul formei chitanță, cu influență din greacă sau slavă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ch' la început, nu 'ki' sau 'chi' cu 'i' scurt: chitanță, nu chitanța (fără diacritice) sau chitanță (cu â). Atenție la diacritice: â se scrie cu â, nu cu î.