recipisăsubstantiv
re-ci-pi-să
Definiții
substantiv feminin
1Chitanță sau dovadă scrisă prin care se confirmă primirea unei sume de bani, a unui bun sau a unui document.
„Am plătit chiria și am primit o recipisă de la proprietar."
substantiv feminin
2În limbajul administrativ, act prin care se atestă încasarea unei plăți sau depunerea unei cereri.
„Secretariatul i-a eliberat o recipisă pentru cererea depusă."
Gramatică
Forma de plural este 'recipise', iar articulat hotărât la singular este 'recipisa'. Se folosește frecvent în contexte oficiale.
Expresii și locuțiuni
recipisă de plată — dovadă scrisă care confirmă efectuarea unei plăți
Etimologie
Din neogreacă recipisa, prin intermediul limbii franceze récépissé, care provine din latină receptum (primire).
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 're' și cu 's' înainte de 'ă': recipisă, nu 'recipsă' sau 'recipiză'.