catalogaverb
ca-ta-lo-ga
Definiții
verb tranzitiv
1a înregistra și a clasifica obiecte, informații sau persoane într-o listă sau catalog, după anumite criterii
„Bibliotecara a catalogat toate cărțile noi după autor și titlu."
verb tranzitiv
2a considera sau a eticheta pe cineva sau ceva într-o anumită categorie, adesea în mod simplist
„Nu-l cataloga drept leneș doar pentru că nu a terminat tema."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La persoana a III-a singular, perfect compus: a catalogat. Participiul: catalogat. Gerunziu: catalogând.
Expresii și locuțiuni
a cataloga pe cineva — a pune o etichetă cuiva, a-l judeca după aparențe
Etimologie
Din franceză cataloguer, după catalog (din greacă katalogos, listă).
Se scrie corect: Se scrie cu un singur 'l' și cu 'g' înainte de 'a': cataloga, nu 'cataloga' cu 'll' sau 'cataloga' cu 'j'.