calfăsubstantiv
cal-fă
Definiții
substantiv feminin
1Persoană care învață o meserie lucrând pe lângă un meșter, înainte de a deveni calfă calificată; ucenic.
„Tânărul era calfă la un croitor vestit din oraș."
substantiv feminin
2În trecut, meseriaș calificat care lucra pentru un patron sau pe cont propriu, dar fără atelier propriu.
„Calfele se adunau în breaslă pentru a-și apăra drepturile."
Gramatică
Forma articulată hotărât: calfa; pluralul: calfe; articulat plural: calfele. Se folosește și pentru masculin, dar rar, cu sensul de 'calfă' (meseriaș).
Expresii și locuțiuni
a fi calfă la cineva — a învăța o meserie lucrând sub îndrumarea unui meșter
Etimologie
Din neogreacă kalfas, prin intermediul slavonei sau direct din turcă kalfa.
Se scrie corect: Se scrie cu 'lf', nu 'lv' – calfă, nu calvă. Atenție la diacritice: â, nu ă.