Definiții
substantiv masculin
1Persoană pricepută într-o meserie sau artă, care își cunoaște bine meșteșugul.
„Meșterul popular a sculptat o icoană frumoasă din lemn."
substantiv masculin
2Persoană care conduce o lucrare de construcție sau reparație, având calificare profesională.
„Meșterul a reparat acoperișul casei în două zile."
adjectiv
3Care este foarte priceput, iscusit, dibaci într-o activitate.
„Este un meșter tâmplar, toată lumea îi admiră lucrările."
Expresii și locuțiuni
meșterul mare — Arhitectul sau constructorul principal al unei lucrări importante; uneori, Dumnezeu ca creator al lumii.
a fi meșter la ceva — A fi foarte priceput într-o activitate.