caietsubstantiv
ca-iet
Definiții
substantiv neutru
1Obiect de papetărie format din foi de hârtie prinse împreună, folosit pentru scris, desen sau notițe.
„Am cumpărat un caiet nou pentru ora de matematică."
substantiv neutru
2Învechit: registru sau condică pentru însemnări oficiale.
„Secretarul nota hotărârile în caietul ședințelor."
Gramatică
Pluralul este 'caiete', iar articulat hotărât singular este 'caietul'. Este un substantiv neutru, deci la plural se comportă ca un feminin.
Expresii și locuțiuni
a-și pune mintea cu cineva — a se certa sau a se lua la întrecere cu cineva (nu are legătură cu caietul, dar este o expresie uzuală)
Etimologie
Din neogreacă 'kaietion' (καιέτιον), derivat din greaca veche 'kauterion' (instrument de scris), prin intermediul slavonei.
Se scrie corect: Se scrie 'caiet', nu 'caiet' cu 'i' dublu sau 'caiet' cu 'e' în loc de 'ie'. Atenție la diftongul 'ie'.