buntaș - definiție, sinonime, exemple

DEX › buntaș

buntașsubstantiv

bun-taș

Definiții

substantiv masculin

1Persoană care se răscoală, se revoltă sau provoacă tulburări; răzvrătit, răsculat.

„Buntașii au fost potoliți de autorități."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

buntași

Articulat

buntașul

Formează pluralul cu sufixul -i, iar articolul hotărât singular este -ul.

Din verbul a se bântui (a se răzvrăti) + sufixul -aș.

Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' la final, nu cu 's'. Atenție la diacritice: buntaș, nu buntas.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.