buhăiverb
bu-hăi
Definiții
verb intranzitiv
1A scoate sunete profunde și prelungi, asemănătoare cu urletul sau vuietul (despre vânt, animale, sau obiecte în mișcare).
„Vântul buhăia prin horn toată noaptea."
verb intranzitiv
2A răsuna puternic, a produce un zgomot surd și prelung.
„Tunetul buhăia în depărtare."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, cu forme neregulate la prezent: eu buhăiesc, tu buhăiești, el buhăiește. Participiul: buhăit.
Expresii și locuțiuni
a buhăi ca vântul — a produce un sunet prelung și puternic, asemănător vântului puternic
Etimologie
Probabil formație onomatopeică, imitând sunetul profund și prelung.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: buhăi, nu buhîi. Atenție la diacritice: buhăi, nu buhai.