bietadjectiv
biet
Definiții
adjectiv
1Care este demn de milă, de compătimire; sărman, nefericit.
„Bietul copil a rămas orfan."
adjectiv
2Folosit pentru a exprima afecțiune sau compătimire față de cineva.
„Bietul bătrân mergea încet, sprijinindu-se de baston."
Gramatică
Articulat
bietul (masc. sg.), biata (fem. sg.), bieții (masc. pl.), bietele (fem. pl.)
Adjectiv folosit de obicei înaintea substantivului, cu forme articulate și nearticulate. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Sinonime
sărmannefericitnenorocitvai de el
Expresii și locuțiuni
bietul de el — exprimă compătimire sau milă pentru cineva
Etimologie
Din latină *bene factus* (bine făcut), prin intermediul slavonului sau al maghiarului, cu sensul de 'sărman'.
Se scrie corect: Se scrie 'biet', nu 'biet' cu 'e' dublu sau 'biet' cu 'i' după 'e'.