Definiții
substantiv feminin
1Piesă de metal sau de alt material, formată din două părți articulate, care leagă un element mobil (ușă, fereastră, capac) de unul fix, permițând rotirea acestuia.
„Ușa scârțâie pentru că balamaua nu este unsă."
substantiv feminin
2Locul de îmbinare a două părți ale unui obiect, care permite mișcarea de rotație.
„Balamaua de la dulap s-a rupt."
substantiv feminin
3Figurat: legătură, punct de sprijin, element esențial care face ca ceva să funcționeze.
„Ea este balamaua care ține familia unită."
Expresii și locuțiuni
a-i sări cuiva balamaua — a-și pierde cumpătul, a se enerva foarte tare
a scoate pe cineva din balamale — a enerva pe cineva, a-l scoate din sărite
Se scrie corect: Se scrie 'balama', nu 'balama' sau 'balama' (cu 'a' după 'l' și 'm'). Atenție la plural: 'balamale', nu 'balamale'.