baladă - definiție, sinonime, exemple

DEX › baladă

baladăsubstantiv

ba-la-dă

Definiții

substantiv feminin

1Cântec epic popular sau cult, cu caracter liric, care povestește o întâmplare eroică, legendară sau fantastică.

„Mihai Eminescu a scris balada „Miron Costin”."

substantiv feminin

2Compoziție muzicală vocală sau instrumentală cu caracter narativ și expresiv, de obicei lentă.

„La serbarea școlii, corul a interpretat o baladă emoționantă."

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

balade

Articulat

balada

Articolul nehotărât: o baladă. Se declină ca un substantiv feminin cu terminația -ă.

cântecpoezie epicăromanță

a spune o baladă — a povesti pe larg o întâmplare, adesea cu detalii exagerate

Din franceză ballade, italiană ballata, provenind din latinescul medieval ballare (a dansa).

Se scrie corect: Se scrie cu „a” după „l” și cu „ă” la final: baladă, nu „balada” (fără diacritice) sau „baladă” cu „â”.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.