atotbiruitoradjectiv
a-tot-bi-ru-i-tor
Definiții
adjectiv
1Care biruiește (învinge) totul; care este mereu victorios, de neînvins.
„Armata atotbiruitoare a eliberat țara."
Gramatică
Adjectiv compus, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: feminin singular – atotbiruitoare, masculin plural – atotbiruitori, feminin plural – atotbiruitoare.
Expresii și locuțiuni
atotbiruitoarea iubire — Iubirea considerată capabilă să depășească orice obstacol.
Etimologie
Compus din 'atot-' (tot, întreg) + 'biruitor' (care învinge), din verbul 'a birui'.
Se scrie corect: Se scrie întotdeauna cu cratimă: 'atot-biruitor'? Nu! Corect este 'atotbiruitor' (fără cratimă), deoarece este un compus sudat. Atenție la dubla 't': 'atotbiruitor', nu 'atotbiruitor' (greșit).