Definiții
substantiv feminin
1Însușirea de a fi aspru; caracterul a ceea ce este aspru, dur, neplăcut la atingere sau la gust.
„Asprimea cojii de nucă l-a făcut să se taie la deget."
substantiv feminin
2Figurat: severitate, duritate în comportament sau în tratament; lipsă de blândețe.
„Asprimea profesorului îi speria pe elevi, dar îi și disciplina."
substantiv feminin
3Figurat: caracterul neplăcut al unui climat, al unui anotimp sau al unei situații.
„Asprimea iernii în munți îi ținea pe oameni în case."
Se scrie corect: Se scrie 'asprime', cu 's' și 'p', nu 'asprime' cu 'ș' sau 'aspritate'. Atenție la diacritice: 'asprime' (nu 'asprime' fără diacritice).