răutate - definiție, sinonime, exemple

DEX › răutate

răutatesubstantiv

ră-u-ta-te

Definiții

substantiv feminin

1Însușirea sau comportamentul unei persoane care vrea să facă rău altora; dorință de a face rău.

„Răutatea lui l-a făcut să râdă de colegul său."

substantiv feminin

2Faptă rea, nedreaptă, săvârșită cu intenție.

„Copiii au făcut o răutate vecinului, stricându-i gardul."

substantiv feminin

3Vorbă sau observație răutăcioasă, menită să jignească.

„Nu mai spune răutăți despre sora ta!"

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

răutăți

Articulat

răutatea

Substantiv feminin, format cu sufixul -ătate de la adjectivul 'rău'. Se folosește frecvent la plural cu sensul de 'vorbe răutăcioase'.

malițiozitaterăuvoințărăutăciosvenindușmănie

bunătateblândețeîndurarecompasiune

a face răutăți — a face fapte rele, a necăji pe cineva

a spune răutăți — a vorbi de rău, a jigni

Din latină 'răutatem' (acusativul lui 'răutās'), derivat din 'rău' (lat. 'reus').

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'r' și cu 't' înainte de 'a' final: răutate. Nu confunda cu 'răutate' (greșit) sau 'reutate'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.