duritatesubstantiv
du-ri-ta-te
Definiții
substantiv feminin
1Proprietatea unui corp solid de a rezista la pătrunderea unui alt corp sau la zgâriere.
„Duritatea diamantului este cea mai mare dintre toate mineralele."
substantiv feminin
2Figurat: lipsă de sensibilitate, asprime în comportament sau în atitudine.
„Duritatea cu care a răspuns l-a rănit pe colegul său."
Gramatică
Substantiv feminin, singular, cu pluralul 'durități'. Se folosește frecvent în științe (fizică, chimie) și în limbajul figurat.
Expresii și locuțiuni
a avea duritate de caracter — a fi ferm, neclintit în principii
Etimologie
Din franceză 'dureté', latină 'duritas'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u' după 'd', nu 'duritate' cu 'o' (greșit: 'doritate'). Atenție la plural: 'durități' cu 'ă'.