asmuțiverb
as-mu-ți
Definiții
verb tranzitiv
1a îndemna sau a incita un animal (de obicei un câine) să atace pe cineva sau ceva
„Pădurarul și-a asmuțit câinii asupra braconierilor."
verb tranzitiv
2a împinge pe cineva să acționeze cu violență sau să se ia la ceartă cu altcineva
„El și-a asmuțit prietenii împotriva colegului de clasă."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu asmuț, tu asmuți, el asmuțe, noi asmuțim, voi asmuțiți, ei asmuț. Participiul: asmuțit. Gerunziu: asmuțind.
Expresii și locuțiuni
a asmuți câinii — a pune câinii să atace pe cineva
Etimologie
Din slavă (veche) 'sъmǫtiti' sau din bulgară 'smutja', cu sensul de a tulbura, a instiga.
Se scrie corect: Se scrie cu 's' și 'ț', nu 'asmuți' cu 'ș' sau 'ț' greșit. Atenție la diacritice: asmuți (cu 'â' și 'ț').