aprigadjectiv
a-prig
Definiții
adjectiv
1Care este foarte iute, violent, înfuriat; care acționează cu intensitate și neînduplecare.
„Un vânt aprig bătea dinspre munte."
adjectiv
2Care este aspru, sever, neînduplecat în purtare sau în cerințe.
„Profesorul era aprig, dar drept."
adjectiv
3Care este plin de vigoare, de energie; neobosit, înverșunat.
„O luptă aprigă s-a dat pentru libertate."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme: aprig (masc. sg.), aprigă (fem. sg.), aprigi (masc. pl.), aprige (fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
a fi aprig la mânie — a se enerva foarte repede și violent
foc aprig — foc puternic, mistuitor
Etimologie
Din latină *appricus, derivat din apricus (însorit, expus soarelui), dar sensul a evoluat spre 'iute, violent'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'a' la început, nu 'aprig' cu 'e' (greșit: 'eprig'). Atenție la forma feminină 'aprigă' cu ă.