amuțitadjectiv
a-mu-țit
Definiții
adjectiv
1care a rămas fără voce, care nu mai poate vorbi (temporar sau definitiv)
„De emoție, a rămas amuțit în fața publicului."
adjectiv
2figurat: care a rămas fără cuvinte, uimit sau copleșit de o întâmplare
„La vestea neașteptată, toți au rămas amuțiți."
Gramatică
Participiu trecut al verbului a amuți. Se acordă în gen și număr: amuțit, amuțită, amuțiți, amuțite.
Expresii și locuțiuni
a rămâne amuțit — a nu mai putea vorbi de uimire, emoție sau teamă
Etimologie
Din verbul a amuți, derivat din latină *ad-mutire, de la mutus (mut).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ț' după 'i', nu 'amuțit' cu 'ț' greșit? Corect este 'amuțit' cu 'ț' (de la 'a amuți'). Atenție la diacritice: â, ț.