mutadjectiv
mut
Definiții
adjectiv
1Care nu poate vorbi, lipsit de facultatea vorbirii.
„Omul mut comunică prin gesturi."
adjectiv
2Care nu scoate niciun sunet, tăcut, liniștit.
„Pădurea era mută în zori."
substantiv masculin
3Persoană care nu poate vorbi.
„Mutele din sat erau respectate pentru dibăcia lor."
Gramatică
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz. Feminin: mută, plural: mute. La substantiv, se folosește cu articol hotărât: mutul.
Expresii și locuțiuni
a rămâne mut — a nu mai putea vorbi de uimire sau de emoție
mut ca un pește — foarte tăcut, care nu spune nimic
Etimologie
Din latină mutus, muta, mutum.
Se scrie corect: Se scrie cu 'u', nu 'mutt' sau 'mut' cu altă vocală. Atenție la plural: 'muți' cu 'ț'.