aleatoriuadjectiv
a-le-a-to-riu
Definiții
adjectiv
1Care depinde de întâmplare, de hazard; care nu poate fi prevăzut sau controlat.
„Rezultatul aruncării zarurilor este un eveniment aleatoriu."
adjectiv
2Care este făcut la întâmplare, fără o alegere sau o ordine prestabilită.
„Am ales un număr aleatoriu de pe listă pentru a începe jocul."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme: aleatoriu (masc. sg.), aleatorie (fem. sg.), aleatorii (pl.).
Expresii și locuțiuni
eșantion aleatoriu — Un eșantion selectat la întâmplare dintr-o populație, folosit în statistică pentru a reprezenta întregul.
Etimologie
Din franceză aléatoire, care provine din latină aleatorius, derivat din aleator (jucător de zaruri), de la alea (zar).
Se scrie corect: Se scrie cu 'a' după 'e' și cu 'o' înainte de 'riu': a-le-a-to-riu. Atenție să nu scrii 'alatoriu' sau 'aleatoru'.