Pe scurt
Așezările umane se împart în rurale (sate) și urbane (orașe), fiecare având funcții și ierarhii specifice. Satele sunt dominate de activități agricole, iar orașele au funcții complexe (industriale, comerciale, administrative, culturale). Ierarhizarea urbană se bazează pe mărimea demografică și pe diversitatea funcțiilor, de la metropole la orașe mici.
Tipologia satelor – forme și funcții
Satul este o așezare de dimensiuni mici, cu populație redusă, unde ocupația dominantă este agricultura, creșterea animalelor sau silvicultura. În România, satele au forme diverse:
- Sate adunate – case grupate în jurul unui nucleu central (ex. satul Măgura, județul Brașov)
- Sate risipite – case răsfirate, specifice zonei deluroase/montane
- Sate de tip „vatră” – structură compactă cu drumuri principale
Funcțiile satelor sunt predominant agricole, dar pot fi și
- Turistice – ex. satele tradiționale din Maramureș
- Industriale – sate cu fabrici mici
- Rezidențiale – periurbane
Tipologia orașelor – funcții și clasificare
Orașul este o așezare de dimensiuni mari, cu populație densă și diversitate profesională. Funcțiile orașelor sunt complexe:
- Industrială – centre producătoare
- Comercială – huburi de schimb
- Administrativă – orașe reședință de județ
- Culturală – centre universitare
- Turistică – stațiuni
- De transport – noduri feroviare/rutiere
Tipologia funcțională a orașelor distinge
- Orașe monoindustriale – ex. Rovinari (minerit)
- Orașe bi-funcționale – ex. Brașov (industrie și turism)
- Orașe multifuncționale – ex. București (capitală cu toate funcțiile)
Ierarhizarea urbană
Ierarhizarea urbană se face pe baza mărimii demografice și a funcțiilor. În România, ierarhia urbană include:
- Metropole – București (singurul oraș cu peste 1,5 milioane de locuitori)
- Orașe mari – Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța (peste 300.000 locuitori)
- Orașe mijlocii – Brașov, Craiova, Galați
- Orașe mici – Târgu Jiu, Bistrița
La nivel european și global, ierarhizarea urbană respectă teoria locurilor centrale (Christaller, 1933), unde orașele mari oferă bunuri și servicii specializate, iar orașele mici oferă bunuri curente.
Concepte cheie și aplicații
Concepte cheie
- Tipologia satelor: adunat, risipit, vatră
- Urban vs. rural
- Funcții urbane: industrială, comercială, administrativă, culturală, turistică
- Ierarhie urbană: metropolă, oraș mare, oraș mijlociu, oraș mic
- Teoria locurilor centrale (Christaller)
- Urbanizare și migrație rural-urbană
În Bacalaureat, se cer cunoștințe despre
- Factorii de urbanizare (industrializarea, migrația rural-urbană, dezvoltarea serviciilor)
- Procesul de gentrificare
- Rolul orașelor în regionalizare
Exemple
- Satul Măgura (județul Brașov) – sat tradițional de tip adunat, cu vatră compactă, case pe străzi înguste, biserica la centru; ocupații dominante: creșterea animalelor (ovine, bovine) și agricultura de subzistă; funcții strict agricole, cu incipientă activitate turistică (pensiuni agroturistice)
- Orașul Rovinari (județul Gorj) – oraș industrial apărut în perioada socialistă în jurul termocentralei pe cărbune și minelor de lignit; populație majoritar mineri și energeticieni; funcție dominantă industrial-energetică; ierarhie urbană inferioară (sub 30.000 locuitori); probleme actuale: declin demografic și poluare
- Orașul Cluj-Napoca – oraș multifuncțional cu peste 400.000 locuitori, al doilea centru universitar din România; funcții multiple: culturală (teatre, universități), industrială (IT, mașini-unelte), comercială (centre comerciale) și de servicii; vârful ierarhiei urbane regionale (rangul II după București); atrage migrația din județele limitrofe
Verifică-te!
- Care sunt cele trei forme principale ale satelor din România și ce caracteristici are fiecare?
- Enumerați cel puțin patru funcții urbane și dați câte un exemplu de oraș pentru fiecare.
- Pe ce criterii se bazează ierarhizarea urbană și care este teoria care explică distribuția orașelor la nivel european și global?