Așezări umane: rurale și urbane

Pe scurt

Așezările umane se clasifică în rurale (sate) și urbane (orașe), în funcție de densitatea populației, activitățile economice predominante și infrastructură. Conceptele esențiale pentru Bacalaureat sunt gradul de urbanizare, ierarhia urbană și procesele de suburbanizare sau controurbanizare. Exemplele din România și din lume ilustrează diversitatea tipurilor de așezări și factorii care influențează evoluția lor.

Definiția și clasificarea așezărilor umane

Așezările umane reprezintă spațiile fizice în care populația se organizează și trăiește în mod permanent sau temporar. Ele se clasifică, în funcție de caracteristicile demografice, economice și funcționale, în două mari categorii: rurale și urbane.

Așezările rurale (satele)

Sunt caracterizate printr-o densitate mică a populației, o dependență majoră de activitățile primare (agricultură, silvicultură, piscicultură) și o structură socială tradițională.

• Tipuri de sate după formă:

- Adunate – gospodăriile sunt strâns grupate în jurul bisericii și primăriei; predomină în zonele de câmpie și deal (de exemplu, în Câmpia Română, județul Teleorman)

- Răsfirate (de tip risipit) – gospodării răspândite pe văi, fiecare având terenul agricol în imediata apropiere; frecvente în zonele montane (de exemplu, în județul Maramureș)

- Liniare – dispuse de-a lungul unor drumuri sau văi

• Tipuri de sate după funcție: agricole, forestiere, piscicole, mixte

Așezările urbane (orașele și municipiile)

Se definesc prin densitate mare a populației, preponderența activităților secundare (industrie) și terțiare (servicii, comerț, administrație), precum și printr-o infrastructură complexă (transport, utilități, educație, sănătate).

• Clasificare după numărul de locuitori:

- Orașe mici, mijlocii, mari, mari cu aglomerație urbană – megalopolisuri

• Clasificare după funcția dominantă:

- Industrial, universitar, turistic, portuar, de capitală

Conceptul de grad de urbanizare

Gradul de urbanizare măsoară ponderea populației urbane în totalul populației. Factorii care influențează urbanizarea sunt:

• Industrializarea
• Migrația internă
• Dezvoltarea economiei de piață
• Globalizarea

Procesul invers, de dezurbanizare (suburbanizare sau controurbanizare), apare în țările dezvoltate datorită căutării unui trai mai liniștit la periferie sau în zone rurale. De exemplu, metropola Paris a cunoscut o puternică suburbanizare după 1970, când populația și activitățile s-au mutat în comunele periurbane (Val-d'Oise, Yvelines), ducând la creșterea navetismului și la presiune asupra infrastructurii de transport.

• Regiuni cu cel mai ridicat grad de urbanizare la nivel global:

- Europa de Vest (peste 75%)

- America de Nord (peste 82%)

- Australia

• În România: urbanizarea a crescut semnificativ în perioada socialistă datorită industrializării forțate, dar în ultimele decenii se observă o stagnare și chiar o ușoară scădere în orașele mici din cauza migrației externe.

Ierarhia urbană și zona de influență

Sistemul urban (ierarhia urbană) ordonează orașele după importanță și zonă de influență, de la orașe mondiale (New York, Londra) până la orașe locale cu emisferă restrânsă.

• Exemplu de analiză a ierarhiei urbane: Bucureștiul este un oraș de rang superior (capitală națională) cu o zonă de influență care cuprinde întreaga țară și conexiuni internaționale. Pe lângă funcția administrativă, are funcții economice (industrie, servicii financiare) și culturale (universități, teatre, muzee). În ierarhia urbană globală, Bucureștiul este considerat oraș global de rang secundar (Gamma).

Verifică-te!

1. Care sunt cele două mari categorii de așezări umane și prin ce se deosebesc din punct de vedere al densității populației și al activităților economice predominante?
2. Ce măsoară gradul de urbanizare și care sunt principalii factori care îl influențează?
3. Ce este ierarhia urbană și cum se diferențiază un oraș mondial de un oraș local?