Genetica mendeliană, stabilită de Gregor Mendel prin experimente pe plante de mazăre, reprezintă fundamentul studiului moștenirii caracterelor. Legea dominanței (prima lege a lui Mendel) afirmă că, la încrucișarea a doi părinți homozigoți pentru caractere diferite, descendenții din generația F1 sunt uniformi și exprimă doar caracterul dominant, cel recesiv fiind mascat, dar nu pierdut. Această lege este esențială pentru înțelegerea transmiterii caracterelor și pentru calcularea probabilităților de apariție a fenotipurilor în generațiile următoare.
Genetica mendeliană reprezintă fundamentul studiului moștenirii caracterelor, fiind stabilită de Gregor Mendel prin experimente pe plante de mazăre (*Pisum sativum*) în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Mendel a observat că fiecare caracter este controlat de o pereche de factori (azi numiți alele), unul moștenit de la mamă și unul de la tată.
Legea dominanței afirmă că, atunci când doi părinți homozigoți pentru caractere diferite sunt încrucișați, descendenții din generația F1 vor fi uniformi și vor exprima doar caracterul dominant, caracterul recesiv fiind mascat, dar nu pierdut.
La mazăre, culoarea galbenă a semințelor (G) este dominantă față de culoarea verde (g). O plantă homozigotă galbenă (GG) încrucișată cu una homozigotă verde (gg) va produce în F1 numai semințe galbene (Gg).
Explicație: Conform legii dominanței, alela G domină asupra alelei g, deci semințele sunt galbene. Dacă se autofertilizează o plantă F1 (Gg x Gg), în F2 se obține un raport fenotipic de 3 galbene : 1 verde (genotipuri: 1 GG, 2 Gg, 1 gg).
La om, ochii căprui (C) sunt dominanți față de ochii albaștri (c). Un părinte heterozigot cu ochi căprui (Cc) și un părinte cu ochi albaștri (cc) au copii.
Explicație: Conform legii dominanței, copiii pot moșteni alela C sau c de la părintele heterozigot. Probabilitatea de a avea un copil cu ochi căprui (Cc) este de 50%, iar cu ochi albaștri (cc) este de 50%. Alela dominantă C se exprimă în heterozigot, deci orice copil care moștenește C va avea ochi căprui.
La plantele de roșii, forma rotundă a fructelor (R) este dominantă față de forma alungită (r). Se încrucișează două plante heterozigote (Rr x Rr). Descendenții: 75% rotunde (RR și Rr) și 25% alungite (rr).
Explicație: Legea dominanței explică de ce în F2 raportul fenotipic este 3:1, deoarece alela R domină alela r. Problema este tipică pentru subiectele de Bac, unde se cere calcularea rapoartelor fenotipice și genotipice.
Legea dominanței este esențială pentru înțelegerea modului în care caracterele sunt transmise și pentru calcularea probabilităților de apariție a unor fenotipuri în generațiile următoare.
Este important de reținut că nu toate caracterele urmează modelul mendelian simplu; există excepții precum dominanța incompletă sau codominanța, dar legea dominanței rămâne un principiu de bază în genetica clasică.
În contextul Bacalaureatului, elevii trebuie să știe să aplice această lege în probleme de încrucișare, să identifice genotipurile părinților și să prezică fenotipurile descendenților.
Vrei exerciții pe lecția asta + AI care te ajută pas cu pas?
Cont gratuit — 20 întrebări AI/zi, exerciții nelimitate.