zeflemitoradjectiv
ze-fle-mi-tor
Definiții
adjectiv
1Care zeflemisește; batjocoritor, ironizant, luând în râs pe cineva.
„Tonul lui zeflemitor o făcea să se simtă jignită."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: zeflemitoare, plural feminin: zeflemitoare.
Expresii și locuțiuni
a avea un aer zeflemitor — a avea o atitudine de batjocură sau de ironie față de cineva
Etimologie
Din verbul a zeflemisi, derivat din substantivul zeflemea (batjocură), de origine turcească (zeflemek).
Se scrie corect: Se scrie cu 'z' la început, nu cu 's': zeflemitor, nu seflemitor. Atenție la grupul 'fle'.