zbenguitadjectiv
zben-gu-it
Definiții
adjectiv
1Care este plin de viață, jucăuș, neastâmpărat (adesea despre copii sau animale tinere).
„Mielul zbenguit sărea prin curte după fluturi."
Gramatică
Adjectiv participial de la verbul 'a se zbengui'. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
a fi zbenguit — a fi foarte activ și plin de energie, de obicei într-un mod pozitiv
Etimologie
Din verbul 'a se zbengui', probabil de origine expresivă/onomatopeică, cu sensul de a se tăvăli, a se juca zgomotos.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z' la început și cu 'ui' în interior: zbenguit, nu 'zbenguit' cu 'j' sau 'zbenguit' cu 'i' în loc de 'ui'.