verișorsubstantiv
ve-ri-șor
Definiții
substantiv masculin
1Rudă de același neam cu cineva, dar nu frate; fiul unchiului sau al mătușii, față de copiii lor.
„Verișorul meu Mihai vine în vacanță la noi."
substantiv masculin
2Termen afectuos folosit pentru a te adresa unei rude apropiate sau unui prieten drag.
„Hai, verișorule, să ne jucăm în parc!"
Gramatică
Forma feminină este verișoară. Se folosește cu articol hotărât: verișorul; cu articol nehotărât: un verișor.
Expresii și locuțiuni
verișor de-al doilea — Rudă mai îndepărtată, copilul unui văr sau al unei verișoare de gradul întâi.
Etimologie
Din sârbocroată verišor, sau din bulgară verišor, derivat din slavul ve(r) 'credință' sau din latină verus 'adevărat', cu sensul de 'rudă adevărată'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' după 'i', nu 'verisor' sau 'verișor' cu 's' simplu. Atenție la diacritice: verișor, nu verisor.