străinadjectiv
stră-in
Definiții
adjectiv
1Care este dintr-o altă țară, care nu este autohton; care aparține altei națiuni.
„La școală avem un coleg străin, venit din Franța."
adjectiv
2Care este necunoscut, nefamiliar; care nu este al tău, care vine din afară.
„Într-un oraș străin, totul pare ciudat la început."
substantiv masculin
3Persoană care este dintr-o altă țară sau care nu este cunoscută.
„Străinul a cerut indicații pentru a ajunge la gară."
Gramatică
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme: străin (masc. sg.), străină (fem. sg.), străini (masc. pl.), străine (fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
a fi străin de ceva — a nu avea legătură cu ceva, a nu fi implicat
în țară străină — într-o altă țară, departe de casă
Etimologie
Din slavă (strâninŭ), cu sensul de 'din altă parte'.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: străin, nu strîin. Atenție la diacritice: ă și â.