veacsubstantiv
veac
Definiții
substantiv neutru
1Perioadă de o sută de ani; secol.
„În veacul al XIX-lea au avut loc mari revoluții."
substantiv neutru
2Timp îndelungat, epocă, eră.
„A trăit în veacul de aur al literaturii române."
substantiv neutru
3Viață, trai (în expresii ca „în veac” = niciodată).
„Nu te voi uita în veac."
Gramatică
Se folosește frecvent în expresii și în limbajul poetic sau religios. Pluralul este „veacuri”, iar articulat hotărât singular este „veacul”.
Expresii și locuțiuni
în veac — niciodată, în veci
veac de veac — din generație în generație, pentru totdeauna
în vecii vecilor — pentru totdeauna, etern
Etimologie
Din slavonă „věkŭ” (timp, veac), prin intermediul slavonei vechi.
Se scrie corect: Se scrie „veac”, nu „veak” sau „veac” cu altă ortografie. Atenție la plural: „veacuri”, nu „veacuri” cu altă formă.