vatrăsubstantiv
va-tră
Definiții
substantiv feminin
1Loc amenajat într-o casă sau într-o încăpere pentru a face focul, de obicei din piatră sau cărămidă, cu coș pentru fum.
„Bunica stătea lângă vatră și torcea lână."
substantiv feminin
2Locul de unde provine o familie sau un neam; cămin, casă părintească.
„Satul nostru este vatra strămoșească a familiei mele."
substantiv feminin
3Loc de origine sau de răspândire a unui fenomen, a unei tradiții sau a unei culturi.
„Moldova este considerată vatra unor tradiții populare bogate."
Gramatică
La plural, forma articulată este 'vetrele'. Este un substantiv feminin cu pluralul neregulat (vatră → vetre).
Sinonime
focarcămincuptorloc de baștină
Expresii și locuțiuni
a-și face vatră — a se stabili undeva, a-și întemeia un cămin
vatra satului — zona centrală a satului, locul de întâlnire al comunității
Etimologie
Din slavă (veche) 'vatra' (foc, vatră), probabil de origine tracă sau slavă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'v' și 'tră', nu 'vatrra' sau 'vatră'. Atenție la diacritice: ă, nu a.