Definiții
substantiv neutru
1Clădire sau încăpere amenajată pentru locuit, în special pentru studenți, elevi sau muncitori.
„Locuiește la căminul universitar din centrul orașului."
substantiv neutru
2Locuință, casă, vatră; loc unde cineva se simte acasă.
„Satul natal este căminul copilăriei mele."
substantiv neutru
3Instituție de ocrotire socială care adăpostește și îngrijește persoane în nevoie (bătrâni, copii orfani etc.).
„Bunicul a fost internat într-un cămin de bătrâni."
Expresii și locuțiuni
a-și face un cămin — a-și întemeia o familie sau a-și amenaja o locuință stabilă
cămin cultural — instituție care organizează activități culturale într-o localitate